În acest articol, vom explora și analiza impactul 1856 în diferite contexte și domenii. De la apariția sa, 1856 a generat o serie de dezbateri și controverse care au pătruns în diverse sfere sociale și culturale. De-a lungul istoriei, 1856 a lăsat o amprentă de neșters asupra vieții oamenilor, a gândurilor și acțiunilor lor. Vom aprofunda în cele mai relevante aspecte, examinând modul în care 1856 a modelat și transformat lumea în care locuim, precum și multiplele interpretări la care a dat naștere. Acest articol urmărește să ofere o perspectivă largă și multidisciplinară asupra 1856, invitând cititorul să reflecteze asupra semnificației și influenței sale asupra societății actuale.
8 februarie: În timpul domniei lui Barbu Știrbei a fost votată „Legiuirea pentru emanciparea tuturor țiganilor din Principatul Țării Românești”.
Martie
19 martie: Ultimele trupe austriece se retrag din București, fiind nevoite să se retragă în urma presiunilor Rusiei și Franței, după Tratatul de pace de la Paris. Țara Românească și Moldova sunt plasate sub suzeranitate otomană. Sudul Basarabiei este cedat Moldovei de Rusia.
23 iunie: Domnitorul Barbu Știrbei părăsește București sub pretextul efectuării unei inspecții, iar la 25 iunie semnează actul renunțării la tron.
Nedatate
Contele Walewski, ministrul de externe al Franței, președinte al Congresului de Pace (fiul natural al lui Napoleon I), propune, în timpul Congresului de pace de la Paris, unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinț străin.