_ _    _ _____  ___   __                       
 __      _(_) | _(_)___ / ( _ ) / /_   ___ ___  _ __ ___  
 \ \ /\ / / | |/ / | |_ \ / _ \| '_ \ / __/ _ \| '_ ` _ \ 
  \ V  V /| |   <| |___) | (_) | (_) | (_| (_) | | | | | |
   \_/\_/ |_|_|\_\_|____/ \___/ \___(_)___\___/|_| |_| |_|

Asediul Zaragozei (1809)

În acest articol, vom explora subiectul Asediul Zaragozei (1809) din diferite perspective, cu scopul de a analiza și înțelege importanța sa în societatea actuală. Asediul Zaragozei (1809) este un subiect de mare relevanță astăzi, deoarece afectează numeroase aspecte ale vieții de zi cu zi și joacă un rol fundamental în dezvoltarea personală, profesională și socială. Printr-o analiză detaliată, vom aborda diferitele fațete ale Asediul Zaragozei (1809), examinând implicațiile, provocările și oportunitățile sale. De asemenea, vom aprofunda în cercetări și studii care oferă o perspectivă mai profundă asupra Asediul Zaragozei (1809) și influența sa în diferite contexte. Sperăm că acest articol oferă o perspectivă îmbogățitoare și stimulatoare asupra Asediul Zaragozei (1809), încurajând dezbaterea și reflecția asupra acestui subiect foarte relevant.
Al doilea asediu al Zaragozei
Parte din Războiul Peninsular,Los Sitios de Zaragoza] Modificați la Wikidata

Assaut du monastère de Santa Engracia de Louis-François, Baron Lejeune. Prezintă luptele de pe 8 februarie 1809.
Informații generale
Perioadă21 decembrie 1808 - 21 februarie 1809
LocZaragoza, Spania
41°39′N 0°53′W ({{PAGENAME}}) / 41.65°N 0.88°V
RezultatVictorie franceză
Beligeranți
Franța Primul Imperiu Francez Spania
Conducători
Lannes,
Moncey,
Junot
Palafox y Melzi
Efective
35,000 de oameni 22,000 militari
20,000 de trupe neregulate
o parte din populația civilă
Pierderi
3,110 morți
5,000 răniți
54,000 de civili și militari
plus încă 8,000 între
24 februarie și 19 martie

Bătălia de la Zaragoza (Saragosa) a reprezentat al doilea asediu al acestui oraș de către trupele franceze, după ce primul eșuase în iunie 1808. Asediul a inclus mai multe serii de asalturi, bombardamente și chiar incendierea orașului, operațiunile finale fiind dirijate de mareșalul Lannes. După o rezistență dârză și îndelungată condusă de generalul spaniol Palafox y Melzi, trupele spaniole și civilii implicați au fost forțați să se predea în 20 februarie 1809.

Note

  1. ^ a b c d e Alain Pigeard, „Dictionnaire de la Grande Armée”, Tallandier, Bibliothèque Napoléonienne, 2004, ISBN 2-84734-009-2, pag. 761