_ _    _ _____  ___   __                       
 __      _(_) | _(_)___ / ( _ ) / /_   ___ ___  _ __ ___  
 \ \ /\ / / | |/ / | |_ \ / _ \| '_ \ / __/ _ \| '_ ` _ \ 
  \ V  V /| |   <| |___) | (_) | (_) | (_| (_) | | | | | |
   \_/\_/ |_|_|\_\_|____/ \___/ \___(_)___\___/|_| |_| |_|

Biserica Curtea Veche

În lumea de astăzi, Biserica Curtea Veche este un subiect care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. Fie datorită relevanței sale istorice, a impactului său asupra societății moderne sau a influenței sale asupra culturii populare, Biserica Curtea Veche este un subiect care continuă să genereze interes și dezbatere. Pe măsură ce explorăm diferitele aspecte ale Biserica Curtea Veche, este important să înțelegem importanța și acoperirea sa în viața noastră de zi cu zi. Prin acest articol, vom căuta să aprofundăm în sensul și relevanța lui Biserica Curtea Veche, analizând impactul acestuia în diferite domenii și oferind o perspectivă cuprinzătoare asupra acestui subiect fascinant.
Biserica "Buna Vestire"
Curtea Veche
Poziționare
Coordonate44°25′48″N 26°06′07″E ({{PAGENAME}}) / 44.430133°N 26.102014°E
LocalitateBucurești
Țara România
AdresaStr. Franceză 33, sector 3
Edificare
Data începerii construcției1545
Data finalizării1554
Clasificare
Cod LMIB-II-a-A-18781

Biserica Curtea Veche este cea mai veche biserică din București, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, în timpul primei sale domnii, între anii 1545-1554. Edificiul amplasat în centrul vechi al Bucureștiului, Lipscani, fosta Curte Veche, a servit timp de două secole drept loc de încoronare a domnilor Țării Românești. Biserica poartă hramurile Buna Vestire și Sfântul Anton.

Edificiul de plan treflat de tip sârbesc a fost influențat de biserica mănăstirii Cozia. Pronaosul are formă aproape pătrată, cu ferestre mari pe fațadele de N și S, fiind acoperit cu o boltă cilindrică. Naosul susține prin arce turla așezată pe un tambur circular în interior și cu 12 laturi în exterior. Turla e boltită cu o calotă sferică. Trecerea dintre pronaos și naos se face pe sub un arc dublu. Altarul are două absidiole care îl flanchează, proscomidia și diaconiconul. Biserica nu mai are pridvor.

La construcția bisericii a fost folosit contrafortul cu rol constructiv pentru prima dată în Țara Românească, de influență moldovenească. Fațada este realizată din cărămidă aparentă în câte 3 rânduri orizontale și două cărămizi așezate vertical pe benzile tencuite. La partea superioară, sub cornișă un rând de ocnițe din cărămidă aparentă. Cornișa este din cărămizi în formă de dinți de fierăstrău. Soclul este din cărămizi cu profil concav așezate pe muchie. Ancadramentul intrării datează din 1715.

În cadrul ansamblului bisericii este inclusă și casa parohială (cod LMI B-II-m-A-18781.02).

Galerie

Note

Legături externe