_ _    _ _____  ___   __                       
 __      _(_) | _(_)___ / ( _ ) / /_   ___ ___  _ __ ___  
 \ \ /\ / / | |/ / | |_ \ / _ \| '_ \ / __/ _ \| '_ ` _ \ 
  \ V  V /| |   <| |___) | (_) | (_) | (_| (_) | | | | | |
   \_/\_/ |_|_|\_\_|____/ \___/ \___(_)___\___/|_| |_| |_|

Fortificația cu valuri de pământ de la Cornești (Jadani)

În acest articol vom explora o gamă largă de idei și concepte legate de Fortificația cu valuri de pământ de la Cornești (Jadani). De la origine până la aplicațiile sale actuale, Fortificația cu valuri de pământ de la Cornești (Jadani) a fost un subiect de interes și dezbatere în diverse domenii. Vom analiza importanța sa în societatea contemporană, precum și influența sa asupra dezvoltării diferitelor discipline. Prin cercetări și interviuri cu experți, vom căuta să facem lumină asupra celor mai relevante aspecte legate de Fortificația cu valuri de pământ de la Cornești (Jadani), oferind cititorilor noștri o viziune mai completă și mai aprofundată asupra acestui subiect.

Fortificația cu valuri de pământ de la Cornești (Jadani) se prezintă astăzi sub forma ruinelor unei mari cetăți care a fost întărită cu trei valuri (en) de pământ succesive, palisade din lemn și șanțuri, aflate în hotarul localității Cornești, comuna Orțișoara, județul Timiș.

Amplasare

Urmele fortificației se află la 18 km nord de Timișoara, la est de șoseaua Timișoara - Arad, având centrul la cca. 2,5 kilometri la nord de vatra satului Cornești, între localitățile Cornești, Orțișoara, Seceani și Murani.

Istoric și atribuire

Marea fortificație de la Cornești, localitate care mai înainte s-a numit Jadani, a fost figurată pe toate hărțile importante ale Banatului, începând cu harta Mercy, ridicată în 1723-1725.

Majoritatea surselor până la Ioachim Miloia, în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, dar și după aceea, au considerat cetatea un ring avar, o fortificație ridicată de rămășițele avare care s-au retras spre est în urma înfrângerii de către Carol cel Mare. O altă ipoteză, susținută de C. Răileanu în 1981, dar infirmată de Florin Medeleț, considera ruinele drept rămășițe ale orașului Tema, amintit în Cosmografia sa de anonimul din Ravenna..

Săpăturile arheologice recente efectuate de o echipă internațională formată din români, nemți și britanici au dus la concluzia că, de fapt, este vorba de una din cele mai mari fortificații preistorice, mai exact, o construcție eneolitică începută pe la 1500 î.e.n și abandonată pe la anul 1000 î.e.n. Se pare că a fost reședința unei puternice căpetenii sarmate, capabilă să coordoneze lucrările unei construcții de asemenea anvergură.

Note

  1. ^ Medeleț, pag. 122, 129, 139
  2. ^ Ravennatis Anonymi Cosmographia et Gvidonis Geographica, in aedibvs Friderici Nicolai, 1860, pag. 203
  3. ^ Medeleț, pag.122 - 128, nota 53 de la pag. 145 și nota 2 de la pag. 140
  4. ^ Timis: Fortificatia de la Cornesti, de pe vremea Troiei, iese la lumina

Bibliografie

  • Medeleț, Florin - În legătură cu fortificația de pământ de la Cornești (comuna Orțișoara, județul Timiș), în Analele Banatului, II, (serie nouă), arheologie - istorie, Muzeul Banatului Timișoara, 1993, pag.119 - 150
  • Micle, Dorel; Măruia, Liviu; Dorogostaisky, Leonard - The Earth works from Cornești - Iarcuri, (Orțișoara village, Timiș county) in the light of recent field research, în Analele Banatului, Arheologie – Istorie, XIV, 1, 2006, pag. 283 - 306
  • Rada, Mihai; Ciochină, Nicolae; Manea, Dumitru - Studiu aerofotometric al fortificațiilor de la Cornești (jud. Timiș), în Studii și Cercetări de Istorie Veche și Arheologie, 40, 4, 1989, pag. 377 - 380

Legături externe