_ _    _ _____  ___   __                       
 __      _(_) | _(_)___ / ( _ ) / /_   ___ ___  _ __ ___  
 \ \ /\ / / | |/ / | |_ \ / _ \| '_ \ / __/ _ \| '_ ` _ \ 
  \ V  V /| |   <| |___) | (_) | (_) | (_| (_) | | | | | |
   \_/\_/ |_|_|\_\_|____/ \___/ \___(_)___\___/|_| |_| |_|

Hasidism

În zilele noastre, Hasidism este un subiect care a căpătat o mare relevanță în societate. De la origini și până în prezent, Hasidism a fost subiect de interes și dezbatere în diferite domenii. Impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, influența asupra culturii populare și prezența sa în deciziile politice și economice îl fac un subiect fundamental de analizat. În acest articol, vom căuta să explorăm diferitele fațete ale Hasidism, precum și implicațiile și consecințele sale în lumea de astăzi. Printr-o analiză aprofundată, sperăm să facem lumină asupra acestui subiect și să contribuim la înțelegerea generală a Hasidism.
Evrei hasidici din dinastia Belz

Hasidismul a fost un curent inovator al gândirii și vieții comunității evreiești, apărut în Polonia la sfârșitul secolului al XVIII-lea. El se bazează deopotrivă pe teama și pe iubirea față de Dumnezeu și constă în angajamentul individului la nivelul actelor, în relația pe care o are cu Dumnezeu. Scopul principal al acestei mișcări este ca individul să nu rămână închistat în dogme teologice fără o finalitate practică, să-l vadă pe Dumnezeu în orice lucru și să-l atingă prin orice act autentic.

Reînnoirea concepției despre acțiunea umană ține de apropierea evreilor în jurul unui lider spiritual, învățător, „drept”, în ebraică „țadic”. Țadicul este asistentul spiritual, el învățând sensul lumii și conducând oamenii spre scânteile divine.

Fondatorul acestui curent a fost Israel ben Eliezer, numit de adepții săi „Baal Șem Tov” (Cel cu nume bun) sau pe scurt „Beșt”. Limba curentă a hasidismului a fost limba idiș, iar limba savantă ebraica.

Hasidismul a apărut după pogromurile hatmanului Bogdan Hmelnițki, care au dus la refugierea spre vest a evreilor, iezuiților și polonezilor supraviețuitori.

Vezi și

Bibliografie

  • Martin Buber, Eu și tu, București, Ed. Humanitas, 1992 (prefață de Ștefan Augustin Doinaș)
  • Moshe Idel, Ascensiuni la cer in mistica evreiasca. Stâlpi, linii, scări, Ed. Polirom, 2008
  • Costan Mandrila, Mesia a sosit la Vatra Dornei? Ed. Nemira, 2009

Legături externe