În acest articol, vom explora impactul pe care
Hristu Cândroveanu l-a avut asupra societății noastre. De la apariția sa,
Hristu Cândroveanu a generat un mare interes și dezbatere în rândul experților și al publicului larg. De-a lungul istoriei,
Hristu Cândroveanu a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale vieții noastre, influențând totul, de la politică la cultura populară. Printr-o analiză detaliată, vom examina modul în care
Hristu Cândroveanu ne-a modelat percepțiile și comportamentele, precum și relevanța sa în contextul contemporan. De asemenea, vom aborda implicațiile viitoare ale
Hristu Cândroveanu și evoluția sa probabilă în următorii ani.
Hristu Cândroveanu (n. 5 februarie 1928 , Babuk , România – d. 9 decembrie 2013 , București , România ) a fost un critic literar, poet, prozator, traducător și publicist român de origine aromână .
Biografie
Este fiul Zoricăi (n. Bracea) și al lui Stere Cândroveanu. Urmează școala primară în localitatea General Praporgescu , între 1935 – 1939 , și cursuri serale la Silistra , Călărași , Tulcea și Timișoara (1939 -1948 ). După absolvirea Facultății de Filologie din București (1952 ), va fi profesor de limba și literatura română în câteva localități din județele Călărași și Prahova , apoi la Ploiești (1952 -1969 ). În 1966 , devine secretar al Consiliului pentru Cultură și Artă al Municipiului Ploiești (până în 1980 ). Între timp, redactor la revistele Tomis și Tribuna școlii .
Debut
Debutul său ca scriitor a avut loc în 1973 cu volumul Poeme .
Opere reprezentative
Alfabet liric , București, Ed. Cartea românească, 1974
Printre poeți , 1983
Antologie de lirică aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1975
Antologie de proză aromână, Bucuresti, Ed. Univers, 1977
Poeți și poezie, București, Ed. Cartea românească, 1980
Printre poeți, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1983.
Ore de aur. Pe teme folclorice aromâne și nu numai, București, Ed. Ion Creangă, 1983.
Un veac de poezie aromână, (cu Kira Iorgoveanu), 1985
Trei balade armânești, (cu Ioan Cutova ), Timișoara, Ed. Facla, 1985
Aromânii: ieri și azi, Craiova, Ed. Scrisul românesc, 1995
Marea serenității, București, Ed. Cartea românească, 2 vol., 1996
Cinci balade aromâne, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1996.
Parmithi di niadzadzua, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1997.
Gramatica aromână, Practica, (cu Ion Coteanu ), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998
Antologia poeziei străine în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2000.
Carte de vacanță pentru aromâni, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2001-2002.
Antologia poeziei române clasice și moderne în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2003.
Antologia poeziei române contemporane în grai aromân, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
Abecedar român-aromân, (cu Eugenia Cândroveanu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2004.
Caleidoscop aromân, 5 vol, București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 1998-2002
Despre aromâni, De vorbă cu Hristu Cândroveanu, (cu Emil Țîrcomnicu), București, Editura Fundației Culturale Aromâne "Dimândarea Părintească", 2006.
Proză
Povesti de miazăzi (1976 )
Ore de aur (1983 )
Activitate literară
Între 1971 și 1974 a fost consilier la Direcția literară a Consiliului Culturii , iar din anul 1974 devine redactor-șef la revista Livres roumaines . Activitatea de critic literar și-o face cunoscută în reviste precum Astra , Viața românească , Ateneu , Convorbiri literare , Cronica , Ramuri , România literară . După revoluția din decembrie 1989 , Hristu Cândroveanu editează si conduce, în calitate de director, Desteptarea – Revista Aromânilor , având suplimentul Dimândarea . În același timp conduce Editura Dimîndarea părintească a Fundației Culturale Aromâne cu același nume. Editează volume ca Antologia poeziei străine în graiul aromân (440 de pagini), Caleidoscop aromân (în cinci volume).
Note
^ BnF catalogue général , accesat în 27 martie 2017
^ Autoritatea BnF , accesat în 10 octombrie 2015
^ Chirulescu, Marian; Popescu, Paul D.; Radu, Mihaela (2021 ). Personalități prahovene. Dicționar biobibliografic . Darkoprint, Ploiești. p. 121.
Bibliografie
Legături externe