În acest articol, vom explora impactul și implicațiile Internat asupra societății moderne. De la apariția sa și până la influența sa asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi, Internat a jucat un rol crucial în modelarea diferitelor domenii, cum ar fi politica, economia, tehnologia și cultura. Printr-o analiză aprofundată, vom examina modul în care Internat a evoluat de-a lungul timpului și cum a modelat percepțiile și acțiunile oamenilor din întreaga lume. În plus, vom aborda controversele și dezbaterile pe care Internat le-a generat, precum și impactul său potențial în viitor. Acest articol încearcă să ofere o viziune cuprinzătoare și perspicace asupra Internat și a importanței sale în societatea contemporană.
Acest articol nu a fost verificat de alți editori. Sunteți invitat să participați la corecturi sau să faceți propuneri pentru reorganizarea paginii și îmbunătățirea conținutului în conformitate cu politica oficială și îndrumările proiectului Wikipedia.
Internat de fete, a fost conceput prin secolul XVIII, aici fiind cazate numai fetele. Inițial aceste internate erau private și se aflau în mânăstiri. Numai oamenii bogați (din familii bune) reușeau să-și trimită copii la astfel de internate, care erau considerate ca o instituție de învățământ de elită.
Internare, în sens juridic, înseamnă măsurile luate de stat pentru privarea libertății a adversarilor politici, sau internarea în lagăr a refugiaților politici din alte țări.
de Klaus Johann: Grenze und Halt: Der Einzelne im „Haus der Regeln“. Zur deutschsprachigen Internatsliteratur. Heidelberg: Universitätsverlag Winter 2003. (= Beiträge zur neueren Literaturgeschichte. 201.) ISBN 3-8253-1599-1. S. 480-509 (Kapitel „Mädcheninternate in der Literatur: Geschlechtergrenzen“).
de Gisela Wilkending: Das bürgerliche Familienmodell im Spiegel der ‚klassischen‘ Pensionsgeschichte. In: Hans-Heino Ewers u. Inge Wild (Hg.): Familienszenen. Die Darstellung familialer Kindheit in der Kinder- und Jugendliteratur. Weinheim u. München: Juventa 1999. (Jugendliteratur – Theorie und Praxis.) ISBN 3-7799-0450-0. S. 41-61.
de Gisela Wilkending: Die Pensionsgeschichte als Paradigma der traditionellen Mädchenliteratur. In: Hiltrud Gnüg u. Renate Möhrmann: Frauen Literatur Geschichte. Schreibende Frauen vom Mittelalter bis zur Gegenwart. 2., vollständig neu bearbeitete u. erweiterte Auflage, Stuttgart u. Weimar: Metzler 1999. ISBN 3-476-01543-2. S. 104-116.
_Hohenschwangau.jpg)
