_ _    _ _____  ___   __                       
 __      _(_) | _(_)___ / ( _ ) / /_   ___ ___  _ __ ___  
 \ \ /\ / / | |/ / | |_ \ / _ \| '_ \ / __/ _ \| '_ ` _ \ 
  \ V  V /| |   <| |___) | (_) | (_) | (_| (_) | | | | | |
   \_/\_/ |_|_|\_\_|____/ \___/ \___(_)___\___/|_| |_| |_|

Râul Caraș

În acest articol, vom explora în detaliu Râul Caraș și toate fațetele care îl înconjoară. Fie că vorbim despre impactul său asupra societății, despre implicațiile sale asupra vieții de zi cu zi sau despre relevanța sa în istorie, Râul Caraș este un subiect fascinant care merită toată atenția noastră. În acest sens, vom aprofunda în sensul său, în evoluția sa în timp și în diferitele perspective care există pe Râul Caraș. În plus, vom examina modul în care Râul Caraș a influențat diferite generații și cum continuă să fie relevant într-o lume în continuă schimbare. Pregătește-te să pornești într-o călătorie de cunoaștere și descoperire despre Râul Caraș.
Acest articol se referă la o apă curgătoare. Pentru un județ, vedeți Județul Caraș (interbelic). Pentru alte sensuri, vedeți Caraș-Severin (dezambiguizare).
Râul Caraș
—  Codul râului: V-3  —
Date geografice
Bazin hidrograficBazinul Dunării  Modificați la Wikidata
Zonă de izvorâreMunții Aninei
EmisarDunărea
Date hidrologice
Bazin de recepție1118 km²
Lungimea cursului de apă110 km
Debit mediu6,35 m³/s
Date generale
Țări traversateRomânia; Județul Caraș-Severin
Serbia: Voivodina
Afluenți de stângaBuhui,
Raicovacea,
Șereniac,
Gârliște,
Goruia,
Jitin,
Lișava,
Bucovăț,
Ciclova,
Vicinic,
Ilidia
Afluenți de dreaptaIzvoru Mare,
Jervanu Mare,
Comarnic,
Gelug,
Dognecea,
Barcheș,
Cernovăț,
Borugu
Principalele localități traversateCarașova,
Giurgiova,
Ticvaniu Mare,
Grădinari,
Vărădia,
Mercina,
Vrani,Coștei

Carașul (sârbă: Karaš sau Караш) este un râu de 110 km lungime din regiunea Banat în România și Serbia, afluent al Dunării. În perioada romană, râul se numea Apo.

România

Râul Caraș izvorăște în Munții Aninei, la nord-est de orașul Anina, în apropiere de izvoarele râurilor Bârzava și Nera. Curge în România pe o lungime de 50 km (V. Sencu/I. Bacanaru - Judetele Patriei/Judetul Caras-Severin, Editura Academiei R.S.R.), inițial către nord, apoi, în orașul Carașova se întoarce către sud-vest, și primește mulți afluenți scurți (cel mai important Lisava) și trece pe lângă multe sate (Giurgiova, Ticvaniu Mare, Grădinari, Vărădia, Mercina, Vrani) înainte de a intra în provincia sârbă Voivodina. Pe o porțiune de 4,1 km râul marchează frontiera româno-sârbească.

Serbia

Imediat după trecerea graniței, râul Caraș primește cei doi afluenți principali, Borugu din partea dreaptă și Ilidija (română: Ilidia) din stânga. Trece apoi pe lângă satele Kuštilj, Vojvodinci, Dobričevo, Straža și Jasenovo și ajunge în partea estică a Deliblatska peščara și a dealului Dumača, cea mai estică parte a Dealurilor Zagajica. Din acest punct Carașul este canalizat și încorport în ultima parte a Canalului Dunăre-Tisa-Dunăre. Trece pe lângă satele Dupljaja, Grebenac, Kajtasovo și Banatska Palanka, sfârșindu-și cursul de 60 km prin Serbia vărsându-se în Dunăre în apopiere de satul Stara Palanka.

Carașul drenează o zonă de 1 400 km², și, deși a fost canalizat, nu este navigabil.

Bibliografie

  • Mala Prosvetina Enciklopedija, a treia ediție(1985); Prosveta; ISBN 86-07-00001-2
  • Jovan Đ. Marković (1990): Enciklopedijski geografski leksikon Jugoslavije; Svjetlost-Sarajevo; ISBN 86-01-02651-6
  • Administrația Națională Apelor Române - Cadastrul Apelor - București
  • Institutul de Meteorologie și Hidrologie - Rîurile României - București 1971
  • Trasee turistice - județul Caraș

Hărți

  • Harta Județului Caraș-Severin
  • Harta munții Aninei
  • Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Harta Parcul Național Semenic - Cheile Carașului Arhivat în , la Archive.is