_ _    _ _____  ___   __                       
 __      _(_) | _(_)___ / ( _ ) / /_   ___ ___  _ __ ___  
 \ \ /\ / / | |/ / | |_ \ / _ \| '_ \ / __/ _ \| '_ ` _ \ 
  \ V  V /| |   <| |___) | (_) | (_) | (_| (_) | | | | | |
   \_/\_/ |_|_|\_\_|____/ \___/ \___(_)___\___/|_| |_| |_|

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară

În lumea de astăzi, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare pentru un număr mare de oameni. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale în istorie, a influenței asupra culturii populare sau a importanței sale în domeniul științific, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a captat atenția unui spectru larg al populației. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, de la origini și până la evoluția sa de astăzi, pentru a oferi o viziune completă și îmbogățitoare asupra acestui subiect. Prin analize, date și mărturii relevante, își propune să facă lumină asupra Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară și a semnificației sale în diferite contexte, oferind cititorilor o perspectivă mai profundă și mai perspicace asupra acestei chestiuni.
Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară în cadrul împărţirii administrative a României (1960-1968)

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în centrul Republicii Populare Române, înființată în anul 1960 (când au fost reorganizate regiunile Autonomă Maghiară și Stalin) și care a existat până în anul 1968, atunci când regiunile au fost desființate.

Istoric

În urma reorganizării administrative din 1960, Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a preluat o mare parte din suprafața Regiunii Autonome Maghiare, dar a pierdut raioanele de pe teritoriul de astăzi al județului Covasna ce au fost încorporate în cadrul Regiunii Brașov. Reședința regiunii a fost la Târgu Mureș, iar teritoriul său cuprindea o suprafață similară cu cea a actualelor județe Harghita și Mureș.

Două raioane, care până în 1952 aparținuseră regiunii Mureș, locuite în majoritate de români (Luduș și Târnăveni), trec de la Regiunea Cluj la Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară, iar alte două raioane, cu populație majoritar maghiară, Târgu Secuiesc și Sfântu Gheorghe, cu 85,3% și respectiv 90,2% maghiari conform recensământului din 1956, care între 1950-1952 aparținuseră Regiunii Stalin, iar între 1952-1960 Regiunii Autonome Maghiare, trec în 1960 la Regiunea Brașov (succesoarea Regiunii Stalin). Odată cu aceste modificări proporția populației maghiare scade de la 77,3% la 62,2%.

Vecinii regiunii Mureș-Autonomă Maghiară

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară se învecina:

Raioanele regiunii Mureș-Autonomă Maghiară

Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară a cuprins următoarele raioane:

  • 1960-1968: Ciuc, Gheorgheni, Luduș, Odorhei, Reghin, Târgu Mureș, Târnăveni, Toplița

Note

  1. ^ Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București 1962.
  2. ^ Autentificare
  3. ^ Recensămîntul din 21.2.1956, Institutul Central de Statistică, București

Vezi și

Harta administrativ-teritorială Regiunile Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România (1960-1968) Steagul RSR

Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Banat | Regiunea Brașov | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Crișana | Regiunea Dobrogea | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Maramureș | Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară | Regiunea Oltenia | Regiunea Ploiești | Regiunea Suceava