_ _    _ _____  ___   __                       
 __      _(_) | _(_)___ / ( _ ) / /_   ___ ___  _ __ ___  
 \ \ /\ / / | |/ / | |_ \ / _ \| '_ \ / __/ _ \| '_ ` _ \ 
  \ V  V /| |   <| |___) | (_) | (_) | (_| (_) | | | | | |
   \_/\_/ |_|_|\_\_|____/ \___/ \___(_)___\___/|_| |_| |_|

Subcarpații Transilvaniei

În lumea lui Subcarpații Transilvaniei, există un întreg univers de posibilități și descoperiri de explorat. Fie că vorbim despre viața unei persoane, despre un anumit subiect, despre o dată istorică sau despre orice alt aspect al vieții de zi cu zi, Subcarpații Transilvaniei trezește pentru noi un interes care ne determină să dorim să aprofundăm misterele sale. . Acest articol încearcă să pătrundă în lumea Subcarpații Transilvaniei, analizând diferitele sale fațete și oferind o viziune amplă și detaliată a acestuia. Indiferent de conexiunea noastră cu Subcarpații Transilvaniei, suntem siguri că studiul acestuia ne va aduce o mai mare înțelegere și o îmbogățire personală.

Subcarpații Transilvaniei reprezintă o subdiviziune a Depresiunii colinare a Transilvaniei, fiind o succesiune de depresiuni și dealuri situate în partea de est a acesteia , la contactul ei cu Carpații Orientali. Denumirea provine de la caracteristicile reliefului, care este asemanator Subcarpaților.

Deși se numesc astfel, propriuzis nu reprezintă o diviziune a Subcarpaților, deoarece sunt diferiți din punct de vedere geologic (nu s-au format în același timp și în aceleași condiții).

Limite

Fizico-geografic, în nord și sud sunt limitați de văile râurilor Mureș și respectiv Olt, în est de munții Munții Gurghiu și Harghita, în nord-vest de Dealurile Bistriței și la vest de Podișul Transilvaniei.

Nu există o unanimitate de păreri în privința limitei nordice a acestora (unele opinii indicând prelungirea acestora până la valea Someșului Mare sau doar până la Niraj)

Relief

Succesiunea cuprinde dinspre munți spre Podișul Transilvaniei depresiuni submontane (Vălenii de Mureș, Gurghiu, Praid, Odorhei, Homoroadelor si Hoghiz), dealuri interne (Măgura Rez, Plopiș, Șiclodul, Bicheci – 1.080 m, cel mai înalt deal din Depresiunea Transilvaniei, Firtuș, Sinioara, Nădăscut), depresiuni intracolinare (Măgherani - Atid, Cristuru Secuiesc, Archita, Beia, Rupea) și dealuri externe.

   Vezi și articolul:  Dealul PietrișVezi și articolele ] și ]Vezi și articolele ], ] și ]Vezi și articolele ], ], ] și ]Vezi și articolele ], ], ], ] și ]Vezi și articolele ], ], ], ], ] și ].

Fragmentarea reliefului este ridicată.

Geologie

Sunt formați dintr-o succesiune de sinclinale și anticlinale paralele cu munții, într-o zonă cu depozite miocene și pliocene (marne, nisipuri, conglomerate, tufuri vulcanice). Acestea, local sunt uneori acoperite de aglomerate vulcanice sau structuri piemontane. Fundamentul este cristalin. Cutele situate perimontan sunt deformate de către ascensiunea blocurilor de sare (străpungeri diapire).

Spre Podișul Transilvaniei cutele au configurație de brachianticlinale, deoarece au suferit ridicări sau coborâri locale.

Depresiunile s-au format prin eroziune.

Climă

Dealurile înalte și depresiunile sunt caracterizate de un climat răcoros. Primăvara se înregistrează ploi abundente.

Rețeaua hidrografică

Rețeaua hidrografică aparține Mureșulului (cu afluenții Târnava Mare și Târnava Mică) și Oltului ( Homorodul Mare și Homorodul Mic). Primul colectează cea mai mare parte a apelor din zonă.

Elemente de geografie economică

Principalele resurse ale zonei sunt: gazul metan, sarea, rocile de construcție, apele minerale și termale.

Referințe

  1. ^ a b c Dinamica spațiului rural în Subcarpații Transilvaniei, Biro (Suciu) Bica, 2015, p. 5
  2. ^ Dinamica spațiului rural în Subcarpații Transilvaniei, Biro (Suciu) Bica, 2015, p. 50
  3. ^ a b c d e f g Dinamica spațiului rural în Subcarpații Transilvaniei, Biro (Suciu) Bica, 2015, p. 17

Bibliografie

Legături externe